Unde poți parca în spațiu?

Furtunile de pe Soare pot scoate din funcțiune sateliți, GPS-ul și rețelele electrice. Ca Pământul să afle de ele dinainte, Soarele e supravegheat de o sondă care stă tot timpul între el și noi. Numai că în spațiu nu te poți opri: ce nu se mișcă, cade în Soare. Cum se menține ea acolo?

Nu ajunge să echilibrezi gravitația

Între Soare și Pământ există un loc în care atracțiile lor se echilibrează, la vreo 260.000 de km de Pământ. Acolo însă sonda nu se poate menține: nimic nu-i curbează drumul, așa că zboară drept, pe când drumul Pământului îl curbează Soarele. Nu rămâne pe loc.

Mai aproape, mai repede

Mercur înconjoară Soarele în 88 de zile, Pământul într-un an, iar Marte în aproape doi ani. Cu cât mai aproape de Soare, cu atât Soarele trage mai tare, cu atât un corp trebuie să zboare mai repede ca să nu cadă și cu atât orbita lui e mai scurtă.

Dacă ar trage doar Soarele

Ca să stea pe loc față de Pământ, sonda trebuie să înconjoare Soarele într-un an, ca și el. Dar dacă ar trage-o doar Soarele, o sondă puțin mai aproape de Soare ar orbita mai repede și ar depăși Pământul. O sondă puțin mai departe ar rămâne în urmă.

L1: Pământul frânează

Dar și Pământul trage sonda, departe de Soare: atracția Soarelui slăbește și sonda orbitează mai încet. La 260.000 de km Pământul o anulează complet – prea mult; la vreo 1,5 milioane de km e exact cât trebuie: sonda înconjoară Soarele într-un an, ca Pământul. Acesta e L1, primul din cele cinci puncte Lagrange, numite după matematicianul care le-a calculat.

L2: Pământul dă un brânci

În spatele Pământului e invers: Pământul trage sonda în aceeași direcție ca Soarele, așa că sonda orbitează mai repede decât dacă ar trage-o doar Soarele. Tot la vreo 1,5 milioane de km de Pământ înconjoară Soarele în exact un an. Acesta e L2.

Telescopul James Webb

În L2 orbitează telescopul James Webb. Soarele, Pământul și Luna se văd de acolo mereu de aceeași parte, așa că le acoperă un singur parasolar mare cât un teren de tenis. În spatele lui, telescopul stă la umbră și îngheață sub −220 °C – numai așa poate prinde căldura slabă a galaxiilor îndepărtate.

Cinci puncte

Asemenea locuri sunt cinci. L3 se află în partea opusă Pământului, dincolo de Soare, iar L4 și L5 pe orbita Pământului, la 60° în fața și în spatele lui. De ce tocmai acolo, nu se poate explica intuitiv, dar calculul arată că și acolo o sondă înconjoară Soarele în exact un an.

Vârf de deal sau vale?

L1, L2 și L3 sunt ca vârful unui deal: dacă o sondă din L2 se îndepărtează puțin de Pământ, Pământul o trage mai slab și ea se îndepărtează și mai mult. De aceea Webb își aprinde scurt motorul la fiecare câteva săptămâni. L4 și L5 sunt ca niște văi: ce se prinde acolo, rămâne.

Asteroizii lui Jupiter

Fiecare planetă are aceleași puncte. Că văile țin, o arată Jupiter: în punctele sale L4 și L5 s-au strâns peste zece mii de asteroizi, care înconjoară Soarele împreună cu el de miliarde de ani.

Deci unde poți parca?

În punctele Lagrange: acolo o sondă înconjoară Soarele în exact un an și nu se mișcă față de Pământ. Așa supraveghează Soarele din L1 sonda de la început, iar în L2 se ascunde de el Webb. În L1–L3 motorul trebuie aprins din când în când, în L4 și L5 sonda se menține fără ajutor.