De ce avem ani bisecți?

Februarie are de obicei 28 de zile. O dată la patru ani primește însă o zi în plus, 29 februarie. Un asemenea an se numește bisect.

O zi e o rotație

Pământul se învârte ca un titirez. De la amiază la amiază face o rotație completă față de Soare, iar asta e o zi. Calendarul numără doar zile întregi.

Un an e un ocol

În același timp, Pământul înconjoară Soarele. Un ocol durează un an. În acest timp se perindă primăvara, vara, toamna și iarna.

Nu iese fix

De la o primăvară la alta nu trece un număr întreg de zile. Trec 365 de zile, 5 ore și 49 de minute. După 365 de zile, Pământului îi mai lipsește deci aproape un sfert de zi de drum.

Calendarul ar aluneca

Dacă fiecare an ar avea doar 365 de zile, primăvara ar începe în fiecare an cu aproape 6 ore mai târziu. În 4 ani cu o zi, în 120 de ani cu o lună. Peste vreo 600 de ani, Crăciunul ar cădea în mijlocul verii.

Cezar adaugă o zi

Pe vremea lui Iulius Cezar, calendarul romanilor era în dezordine. Preoții introduceau în el luni întregi după cum le convenea, iar față de anotimpuri era decalat cu vreo trei luni. De aceea Cezar a introdus un calendar nou, cel iulian: anul are 365 de zile și fiecare al patrulea an o zi în plus, pentru că patru sferturi de zi care lipsesc fac o zi întreagă. Ca să fie readus calendarul în ordine, anul 46 î.Hr. a durat 445 de zile.

Un sfert de zi e puțin prea mult

Calendarul lui Cezar a micșorat mult problema, dar n-a eliminat-o. Anul nu e mai lung decât 365 de zile cu 6 ore întregi, ci doar cu 5 ore și 49 de minute. Zilele bisecte adaugă deci în fiecare an cu 11 minute mai mult decât trebuie, iar primăvara vine în calendar mereu puțin mai devreme, doar mult mai încet decât înainte. Într-o viață de om nimeni nu observă, dar în 128 de ani se adună o zi întreagă, iar în 1.000 de ani aproape opt.

Zece zile care n-au existat

Așa că primăvara venea în calendar tot mai devreme. În secolul al XVI-lea începea deja pe 11 martie în loc de 21 martie, ca în anul 325, când Biserica a stabilit regulile pentru Paște. Cel mai mult deranja asta Biserica: data Paștelui se calculează de la începutul primăverii, iar cu calendarul decalat Paștele se îndepărta de el. De aceea papa Grigore al XIII-lea a hotărât în 1582 să se sară peste zece zile: după joi, 4 octombrie, a urmat direct vineri, 15 octombrie.

Regula pentru secole

Așa a apărut calendarul gregorian de azi, numit după papa Grigore. În el, un an divizibil cu 4 e bisect. Dacă e însă divizibil cu 100, nu e, iar dacă e divizibil cu 400, e din nou. De aceea anul 2000 a fost bisect, dar 2100 nu va fi. În 400 de ani, calendarul lui Cezar adaugă cu vreo trei zile mai mult decât trebuie, iar noua regulă scoate exact aceste trei zile.

Nici acum nu e chiar exact

Nici calendarul gregorian nu e perfect. Anul lui durează în medie 365 de zile, 5 ore, 49 de minute și 12 secunde, iar anul adevărat, mai exact, 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde. Rămân astfel 27 de secunde pe an, iar calendarul se tot decalează, dar cu o zi întreagă abia în vreo 3.200 de ani.

Deci de ce avem ani bisecți?

Pentru că Pământul înconjoară Soarele în 365 de zile și aproape 6 ore, iar calendarul știe doar zile întregi. Datorită anilor bisecți, primăvara începe în continuare pe la 21 martie. Cu regula pentru secole, calendarul se decalează doar cu vreo zi în 3.200 de ani.